Postări

 se așterne seara și odată cu ea se așterne și liniștea sufletului. lumina chipului deodată i se prefiră la geam și așteptă să treacă agale dorul ce cuprinde chipul îmbujorat. surâde încetișor sub mireasma bradului și așteaptă să apară tiptil silueta brunului bărbat. clipa o făcu deodată să-și desprindă brațele și să cuprindă trupul zvelt ce apăru din țări apuse. îl  sărută cu largi fiori și îi șopti încetișor dulci vorbe, ce-l făcu să cutremure și buzele-i se resfiră. trupul lui se unduie ușor și cuprins de vraja momentului o surprinde pe tânăra cu sărutul amețitor. clipele de amor se consumă încetișor, iar sub ticăitul ceasului vechi cei doi își povesti simțirile, dorințele. dorurile lor se contopiră deodată și glasurile răsună cu o mare vibrație. inimile celor doi se apropie până la contopire. copacii fremătau și ei, luna privea și ea spectacolul amoros...
 se ivește deodată timpul care-și scoate armura și 
 Mă pierd în lumea ta.. Și dorm în mintea ta... dorind să mor de dragoste  chinuită... aștept sălbatica-i alinare să apară-n cuget și-n visare

Mă doare crudul tău amor....

 Mă doare crudul tău amor... dar te aștept lângă izvor... ca să te prind în firele de dor  să te surprind cu zbateri calde să te învălui cu-al meu dor... Mă doare crudul tău amor și te cuprind de subțiori și-ți cânt alene dorul meu și te desfăt cu dulce amor și te îmbii cu iasomie și te sărut pe trupul gol iar buzele ți le cuprind cu buzele-mi încinse...   Mă-nvălui cu al tău amor iar trupul tău se-ntinde-ncrâng... și sărutându-te mă îmbăt cu mireasma dulce a buzelor moi și te iubesc de nu mai pot... dar dragostea ce-o port... mi-e interzisă.. și legătura mă apasă... Te aștept s-apari clipă de clipă  în visul meu și să-mi stingi focul ce mă cuprinde...
 Neștiutele cărări bat la ușa sufletului și cutreieră de-a lungul lumii mele tăinuite și se-ndură a ei durere de nu saltă-n mângâieri și se zbate-ncet amurgul poate, poate o să răsară tainica -mi pală lumină și mă aștept să cred în lume dar ce vezi, o lume bună ce se-ndură de -a ta iubire

Firul vieții

 pe un fir de iarbă  verde se desprinde o pălărie ce ascunde mii de gânduri ce alunecă pe scânduri și se-ntrupează odată cu lumina ce se-aprinde printre lacrimi și se naște firea-albastră, firea-albastră pe un fir de iasomie
 Pe a lumii valuri unde se cutremură o barcă